Șapte burguri, adică Siebenbürgen. Este numele săsesc al Transilvaniei, iar unul dintre cele șapte este Sebeș (Mühlbach, pe săsește). Alături de Bistrița (Bistritz), Brașov (Kronstadt), Cluj (Klausenburg), Mediaș (Mediasch), Sibiu (Hermannstadt) şi Sighișoara (Schässburg), Sebeșul e reprezentativ atât pentru ceea ce este Transilvania, cât și pentru felul în care este privită Transilvania.
Vedere generală asupra Sebeșului, din turnul bisericii săsești / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă
De aceea, în ochii turistului, Sebeșul e orașul săsesc ad literam, cu piață centrală, străzi înguste, flori la geam, case colorate, cu câte patru „ferești” la uliță, acoperișuri înalte cât casa, porți mari, de parcă ai intra într-o cetate.
Sebeșul, desen de secol XIX / Sursa: Muzel Municipal „Ioan Raica” Sebeș
Cu toate acestea, Sebeșul nu mai poartă decât parțial rafinamentul urbanistic de altădată, pe care îl găsiți mai mult în gravuri și ilustrate. Da, există o geometrie săsească a orașului, construită după model german, dar ea intră în conflict estetic cu „implanturile” arhitecturale moderne, impuse de regimurile de dinainte și de după 1989: blocuri, fabrici, spații comerciale și căi de acces, care pun în umbră detaliul medieval. Turistul experimentat va ști, însă, să separe ceea ce e artă de ceea ce e derizoriu și să înțeleagă că tot ce a rămas în picioare din vechiul Mühlbach ascunde cicatricile a multe secole de istorie. Opt, mai exact. În aceste opt secole, numărăm o invazie mongolă care a pârjolit totul (1241), patru asedii turcești (1438, 1442, 1479 și 1661), un cutremur devastator (1523), o răscoală a curuților (1703), o epidemie de ciumă care a decimat populația (1738), o inundație în centrul orașului (1942) și două revoluții (1848 și 1989). Între toate aceste evenimente, mai trebuie menționat că...
... 1150 este anul fondării orașului, potrivit tradiției orale. Abia în 1224, însă, se face o referire scrisă la o anume „țară a Sebeșului” („terra Siculorum terrae Sebus”), pentru ca, de fapt, 1245 să fie anul primei mențiuni documentare oficiale cu privire la Sebeș;
... Sebeșul devine, în 1341, civitas, adică oraș, pe fondul evoluției economice, grație poziției privilegiate pe axul Cluj – Sibiu. Prosperitatea se va reflecta în bogăția ornamentală a unor clădiri din acel timp, iar în 1387 Sebeșul primește dreptul de a se înconjura cu ziduri, fiind primul burg fortificat din Siebenbürgen;
... orașul începe să piardă, odată cu secolul al XV-lea, nu doar forța economică, ci și statutul de civitas, în favoarea aceluia de târg. Sunt abandonate două șantiere importante, și anume reconstrucția bisericii din centru și extinderea cetății. Consecințele sunt pe măsură: aspectul bipartit al bisericii (nemafiind bani pentru reconstrucția edificiului, se alege soluția de compromis, adică „lipirea” corului gotic de nava romanică) și zidurile scunde ale cetății, orașul fiind astfel o pradă ușoară pentru turci, care îl cuceresc în mai multe rânduri;
... finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea marchează modernizarea orașului, prin industrializare, precum și extinderea lui, prin includerea, în urbea săsească, a suburbiilor românești.
Ulițe săsești, la Sebeș / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă
Acces la Sebeș
Rută: Alba Iulia – Sebeș (DN 1)
Distanţă de la Alba Iulia la Sebeș: 15 km
Durată: aproximativ 20 minute, fără popasuri
Florian-Rareș Tileagă