Privit în ansamblu, trecutul Sebeșului este mai degrabă pașnic; nu are „vulcanicitatea” altor cetăți din apropiere, precum tragicul Aiud, de pildă. La Sebeș, evenimentele violente s-au succedat cu pauze considerabile între ele, viața cetății fiind ritmată de negoț, meșteșugărie și șantiere pentru construcții de tip civil. Practic, trecutul orașului, așa cum a fost, se reflectă în vechile sale edificii, devenite simbol pentru oraș.

Sebeș. Centrul istoric / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Iată de ce zidurile și turnurile cetății sunt realmente „înghițite” de grădini și ulițe; fortificația însăși și-a pierdut treptat rostul și doar un ochi avizat ar putea să-i descifreze formele, strecurate printre case. Aceasta, însă, nu diminuează valoarea arhitecturală a cetății, considerată prototip arhaic în sistemul defensiv urban din Transilvania. Cert este că vorbim despre singura cetate orășenească, în legătură cu care s-a păstrat un document oficial de construcție, datând din 1387. Lucrările de construcție au început imediat (făcând să fie suspendat șantierul bisericii din centrul orașului), dar au fost întrerupte în 1438, la primul atac al turcilor.

De altfel, localnicii au predat cetatea fără luptă, având în vedere imposibilitatea lor de a face față asediului cu o fortificație nefinalizată. Astfel, din structura ridicată în evul mediu, care cuprindea turnuri, o curtină ovală și șanțuri cu apă în afara zidurilor (elemente obligatorii de fortificare, dată fiind poziția nefavorabilă a cetății, în câmp deschis), au rămas doar șase turnuri și fragmente de ziduri, groase de 1,5 m, înalte de până la 7 m și cu un perimetru de 1.700 m.

Cetatea nu este, așadar, impresionantă ca proporții. Adevăratele valori de ordin arhitectural se află în interior, fie în orânduirea stradală, cu ulițe înguste pavate cu piatră de râu, umbrite de copaci bătrâni, fie în clădirile-monument, care acoperă fiecare metru pătrat din centrul istoric. Micul Mühlbach este, deopotrivă, intimitate și masivitate, așa cum o exprimă ansamblul fortificat al bisericii evanghelice, Casa Zápolya, Casa Binder, Piața Mare și Piața Mică, mănăstirea franciscană, clădirea primăriei, „cartierul romantic”, halele breslelor și casele-monument care umplu centrul istoric.

Biserica evanghelică din Sebeș / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Cel mai înalt edificiu al Sebeșului este, în mod uimitor, cel mai vechi: ansamblul fortificat al bisericii evanghelice, în jurul căruia e construit întreg centrul istoric. De fapt, este nu doar cel mai vechi, ci are, probabil, cea mai interesantă istorie pe care o poate avea o biserică fortificată săsească. Detalii pe acest subiect, găsiți în articolul nostru, publicat anterior aici.

Gimnaziul evanghelic din Sebeș / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Ambianța de gravură a Mühlbach-ului nu se oprește aici. Ea cuprinde toate străzile centrului, arhipline de case-monument, dincolo de porțile cărora sonorul urban pur și simplu se oprește. Printre acestea, există câteva esențiale pentru identitatea orașului: Casa Zápolya, de secol XV, sediu al Dietei Transilvaniei, spațiu de cazare pentru demnitari (inclusiv, se presupune, pentru Mihai Viteazul, în noaptea de dinaintea Unirii), azi muzeu al orașului; Casa Binder, splendidă lucrare de secol XIX, cu frize, statui și feronerie care împodobesc fațada; Piața Mare și Piața Mică, în stil german, definite prin echilibru și sobrietate, fiind spații de târg, de execuții publice și de înmormântări ale demnitarilor; clădirea fostului Gimnaziu Evanghelic, uriaș edificiu neogotic, pe frontonul căruia care cuvintele lui Heinrich Heine („Bildung ist Freiheit”) spun totul despre istoria urbei; mănăstirea franciscană, de tip baroc, „insulă” de tihnă monahală în plin centru urban; halele breslelor, de secol XVII; clădirea primăriei, monument neogotic de secol XIX; Poșta Veche, construită în art nouveau, surprinzător pentru acest ținut săsesc; „cartierul romantic” al orașului, adică str. Șureanu, bordată cu clădiri neoclasice de secol XIX. Multe dintre ele – devenite restaurante, spații comerciale, case private – au fost ridicate în timpul mandatelor lui Johann Schöpp, cel mai prolific primar al orașului.

Sebeș. Primăria / Sursa: Muzel Municipal „Ioan Raica” Sebeș

Acces la Sebeș

Rută: Alba Iulia – Sebeș (DN 1)

Distanţă de la Alba Iulia la Sebeș: 15 km

Durată: aproximativ 20 minute, fără popasuri

Florian-Rareș Tileagă