La momentul construcției, Biserica grecilor se afla la marginea orașului Alba Iulia, în câmp. Pe măsură ce au fost construite noi și noi case și urbea s-a extins, lăcașul de cult a ajuns să aibă o poziție centrală.

Zece motive să o vizitaţi:

Este una dintre cele patru biserici ridicate de românii ortodocşi din Alba Iulia, după promulgarea de către împăratul Iosif al II-lea, la 29 noiembrie 1781, a Edictului de toleranţă;

Aflaţi la faţa locului motivele pentru care a primit numele de „biserica grecilor“. Vă spunem doar că face trimitere la contribuția negustorilor aromâni la ridicarea ei;

Printre dovezile implicării familiilor de „greci” se numără şi două piese de argintărie, o candelă şi o cădelniţă, păstrate în biserică, pe care sunt gravate numele „Manu Karandoni dela Melinik”;

Turnul cu două intrări se deosebește de al celorlalte Biserici ortodoxe din Orașul de Jos, în sensul că nu dă impresia de masivitate, ci de armonie deplină cu corpul bisericii;

Iconostasul este unul grandios, cu elemente tipic baroce;

Imaginea mai puţin obișnuită, cu arhidiaconul Ștefan prezentând macheta bisericii,  pe una dintre ușile altarului;

O parte din patrimoniul de secol XVIII: actul de danie din anul 1799, cărți de cult cu primele însemnări ale donatorilor, trei candele de argint din anul 1786, icoana împărătească datată în 1793;

Un impresionant epitaf lucrat în fir de mătase din secolul al XIX-lea;

Nevoia ridicării lăcașului de cult pare să aibă legătură cu preluarea Bisericii ortodoxe din actualul cartier Lipoveni de către uniți, după 1760. În epocă, termenii cei mai frecvenți prin care se identificau ortodoxia sau greco-catolicismului erau „neunit”/ “unit”. Este una dintre cele patru biserici ridicate pentru românii din Orașul de Jos în secolul al XVIII-lea, alături de cele din Maieri I, Maieri II şi Lipoveni;

Aflaţi la faţa locului că, în trecut, în jurul bisericii funcţiona cimitirul comunităţii, iar în apropiere se afla şi şcoala confesională. În localul şcolii, în anul 1870, s-a desfăşurat adunarea de constituire a despărţământului Alba Iulia al ASTREI.

Edificiul, de mici dimensiuni, construit în totalitate din cărămidă, este situat pe actuala stradă Călăraşi şi are hramul „Buna Vestire”.

În completarea argumentelor, vă prezentăm filmul dedicat Bisericii,  realizat prin proiectul „DESCOPERĂ PATRIMONIUL CULTURAL DIN ALBA IULIA PRIN QR COD!”, derulat de Municipiul Alba Iulia, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Vă provocăm să aflaţi povestea Bisericii grecilor și la fața locului cu ajutorul smartphone-ului, prin scanarea plăcuței turistice cu cod QR dedicată lăcaşului de cult. Povestea şi filmul sunt disponibile în limba română, dar și în engleză, franceză și italiană.

Sinteză realizată de Nicu Neag

Sursa imaginilor şi a informaţiilor: www.albaiuliaqr/Copyrigt: Municipiul Alba Iulia

Zece motive să vizitaţi şi Biserica din Maieri I, o altă biserică de secol XVIII din Alba Iulia.