Arcașii erau soldați cheie în războaiele antichității. Imperiile s-au clădit și au apus și prin folosirea arcului cu săgeți ca armă. Spectacolele de reenactment susținute de Garda Apulum din Alba Iulia ne ajută să descrifrăm și rolul femeii arcaș.
Tânăra care întruchipează în Garda Apulum o arcașă sarmată este Andrada Salaoru. „Alter ego-ul meu este Andraste, războinică sarmata din tribul iazigylor, documentat în nord-vestul provinciei Dacia“, spune Andrada.
Povestea începe în 2015, când a hotărât să intre în trupa de reenactment Garda Apulum, formată din: Legiunea XIII Gemina, Lupii Apoulonului, Ludus Apulensis și Magna Nemesis.
Aliata dacilor
O primă provocare pentru tânără a fost ținuta. Asta, întrucât ținutele arcașilor sarmați sunt foarte rar sau deloc documentate. Așa că, a urmat o amplă documentare a tipurilor de armuri antice: platoșele din piele și cămășile din zale.
Platoșa pe care o poartă Andrada la spectacolele de reenactment îmbină fâșii de piele embosate cu simboluri solare sarmate, iar pentru asigurarea mobilității sunt contectate între ele cu elemente din zale. Centura și paftaua sunt replici după piese descoperite de arheologi în situri dacice. Columna lui Traian a fost sursă de inspirație în croirea cămășii, pantalonilor și opincilor. Pentru perioadele mai reci costumul este completat de o pelerină din lână și o blăniță de miel sau căprioară. Merită amintite și podoabele ce pun în valoare ținuta: un colier din colți de mistreț, colier din mărgele de sticlă și brățări din piele și alamă.
Foto: Alessia Marinescu
Se înțelege din codul vestimentar că în trupa de reenactment tânăra este aliata dacilor.
„Vestimentația este realizată de mine, cu ajutorul colegilor de trupă cu mai multă experiență“, spune tânăra.
Andrada își lasă amprenta și asupra armamentului cu care este dotată la spectacolele de reconstituire istorică. Își confecționeză săgețile cât mai tradițional și autentic posibil. Penele folosite sunt naturale, shaftul este din lemn, iar vârfurile sunt realizate din fier, uneori la forjă chiar de colegii săi de trupă, în cadrul atelierelor antice organizate vara la Alba Iulia. Tolba pentru săgeți este creație proprie, din piele naturală, accesorizată cu blană de iepure și elemente de alamă.
Interacțiunea cu publicul
Întrebată cum a deprins tehnica mânuirii arcului, tânăra mărturisește că principalul obstacol pe care l-a avut de trecut a fost tracul de mulțime.
„După ce am realizat că trasul cu arcul este o activitate relaxantă, pe care o făceam cu plăcere, am început să-mi aloc timp pentru scurte antrenamente. Tehnica mi-am format-o urmând sfaturile colegilor arcași din trupa de la Alba Iulia, din alte trupe de reconstituire istorică și prin participarea la câteva concursuri și întâlniri ale pasionaților de tir cu arcul“, mărturisește Andrada.
Momentele pe care le reconstituie arcașa în cadrul specatcolelor aduc un plus de culoare reprezentațiilor, mai ales că implică interacțiune cu publicul.
„În ceea ce privește interacțiunea mea cu publicul, acest lucru se întamplă la atelierele antice pe care le organizăm la Alba Iulia și la festivaluri de profil, unde eu mă ocup de atelierul de tras cu arcul. Am ocazia să împărtășesc din cunostințele mele celor interesați. Aceștia, atât adulți cât si copii, pot încerca să tragă și ei cu arcul“, povestește tânăra.
Ceea ce vede publicul la spectacolele de reenactment antic și la festivalurile de profil din țară și străinătate este o demonstrație sincronizată, gândită ca o scurtă lecție de istorie vie. De la Andrada aflăm că, pentru a face faţă exigenţelor spectacolelor de reenacment, se antrenează temeinic luni bune. Asta, pentru ca lecţia de istorie vie pe care o aduce în faţa publicului să fie cât mai aproape de adevăr, dar şi pentru a se evita accidentele. În plus, este important ca publicul să nu-i perceapă pe reenactori doar ca pe nişte adulţi cu minte de copil. Fiecare reenactor trebuie să-şi cunoască, în primul rând, personajul istoric pe care-l întruchipează pe câmpul de luptă, indiferent că este o căpetenie sau un simplu soldat. La fel de bine, trebuie să-şi cunoască echipamentul, să ştie cum să folosească armele din dotare, dar şi să înţeleagă comenzile pe care le aude pe câmpul de luptă.
Combatanţii trebuie să ştie să răspundă la întrebări simple venite de la un puşti de 5 ani, dar şi de la cei care au cunoştinţe temeinice despre bătălii celebre în care dacii au înfruntat legiunile romane. „O solicitare inedită a venit la un festival de la cineva din public care a dorit un set de săgeți hand made“, exemplifică arcașa.
În viața reală, arcașa se dedică designului grafic, iar în timpul liber marochinăriei, împreună cu Ciprian Dobra, colegul său din Garda Apulum. Mai exact, confecționează manual genți. O parte din modelele sunt de inspirație antică.
Festivalul roman Apulum
O ocazie excelentă de a afla la fața locului povestea arcașei sarmate din Garda Apulum este Festivalul roman Apulum, ce are loc la Alba Iulia în perioda 27 aprilie-1 mai. Participanții au ocazia să trăiască realitățile unei lumi demult apuse, una cu demonstrații militare romane, cu războaie între daci și romani, cu lupte de gladiatori organizate în cinstea lor, cu ateliere de lucru, cu jocuri și târguri de sclavi.
Foto deschidere articol: Arcașa sarmată/Foto: Ania Ciolacu