Povestea Cetății Alba Iulia merge mai departe, din 4 noiembrie 1715

Publicat în: 
4 noiembrie 2021

Cea mai mare cetate din România este un spațiu care nu lasă indiferent turistul, român sau străin, ci îl transpune într-o poveste. Este locul în care vizitatorii pot trăi experiențe turistice și culturale de neuitat.

4 noiembrie 1715, Alba Iulia. A fost ziua în care și-au dat întâlnire guvernatorul Transilvaniei, comandantul trupelor austriece în Transilvania, arhitectul care întocmise planul fortificației, peste 100 de preoți români, alte notabilități ale vremii. Reuniunea avea un scop bine definit: punerea pietrei de temelie a bastionului dedicat împăratului de la Viena, Carol al VI-lea.

Carlsburg-Cetatea lui Carol

Arhitectul care a transformat, prin linii și contururi, visele împăratului Habsburg, Carol al VI-lea, legate de Cetatea bastionară, a fost Giovanni Morando Visconti. Pentru ridicarea topografică a orașului și a Cetății, italianul a fost prezent la Alba Iulia încă din 1711. Trei ani mai târziu, planul celei mai importante fortificațîi din Transilvania primea aprobare de la Viena.

Ce ar putea reprezenta cercul care apare pe harta lui Visconti
Plan-Cetate-Alba-Iulia-1711/Sursa: www.memoriaurbis.ro

Impresionat de Cetatea Alba Carolina, construită de bunicul său, Carol al VI-lea, pe care o consideră cea mai importantă din Transilvania, Iosif al II-lea a făcut două vizite oficiale la AlbA Iulia, în 1773 și în 1783. Astfel,  în 25 mai 1773, împăratul era primit cu onor de gărzile garnizoanei în fostul Palat al Principilor,  devenit arsenalul armatei austriece.

Portretul împăratului Iosif al II-lea/Sursa: www.memoriaurbis.ro

Sculptorii care au împodobit Cetatea Alba Carolina cu basoreliefuri și statui, au cinstit și memoria întâiului arhitect al fortificației, care își doarme somnul de veci în Cetatea pe care a proiectat-o. I-au ampasat aici, pe fațada vestică a Porții a III-a, blazonul ce sugerează cunoscutul simbol milanez „biscione”, al șarpelui care înghite un om. 

Poarta a III-a,, Cetatea Alba Iulia/Sursa> www.albaiuliaqr.ro
Poarta a III-a/Sursa> www.albaiuliaqr.ro

Vizitatorii care ajung la Alba Iulia au ocazia să se întoarcă în timp, să călătorească de–a lungul a două milenii, printre vestigiile a trei fortificațîi, din tot atâtea epoci diferite.

Altfel spus, fiecare Cetate ridicată a înglobat-o pe cea veche: Castrul ridicat de români, Cetatea medievală și Cetatea Albă Carolina. Un traseu dedicat-Traseul celor trei fortificațîi-, este amenajat în zona sudică și sud-estică a Cetății Alba Carolina, având conformația unui muzeu în aer liber, în cea mai mare parte a sa.

Imagine aeriană Traseul celor trei fortificații/Sursa: www.albaiuliaqr.ro
Imagine aeriană Traseul celor trei fortificații/Sursa: www.albaiuliaqr.ro

Alba Iulia, capitală „ad-hoc“ pentru arte

Cetatea Alba Iulia este considerată cea mai mare scenă culturală în aer liber din România. Fortificaţia este şi destinaţia perfectă pentru weekenduri cu distracţie garantată. Este locul în care au loc festivaluri culturale, se aud orchestre celebre, unde concertează artiști de top, români și străini.

Cetatea, brandul orașului

Alba Iulia este primul oraș din România care are un brand profesionist, un manual de branding și o strategie de marketing.  Logo-ul este format din patru elemente: simbolul Cetății, numele oraşului, sloganul aflat în partea superioară şi promisiunea turistică în partea de jos, sub numele oraşului.

LOGO Alba Iulia

Manualul de brand este la standarde internaţionale şi conţine informaţîi, reguli tipografice, cromatice legate de folosirea blazonului, făcut după formă Cetăţii Alba Carolina, de stea. Cetății îi sunt „dedicate“ un vin, o pită (n.a.pâine) și o prăjitură. 

Alba Iulia se definește în zilele noastre ca „Cealaltă Capitală a României“, slogan inspirat de numele sub care orașul e cunoscut și anume „capitală de suflet a românilor“.

Cetatea în cifre:

4 noiembrie 1715-ziua în care s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol;

1738-este anul în care s-au încheiat lucrările principale;lucrari secundare și renovări au avut în anii 1747, 1764-1765, 1804, 1812, 1825, 1835, 1838, 1849, 1862, 1873;

11.000 de pensii-s-au plătit văduvelor și orfanilor celor care au murit la ridicarea zidurilor;

1.000.0000 de guldeni de aur-au cheltuit austriecii cu ridicarea Cetății;

20.000 iobagi-au muncit la ridicarea Cetății;

110 hectare-suprafața pe care se întinde fortificația;

12 kilometri-lungimea zidurilor Cetății;

7 bastioane-dau forma stelată a Cetății;

6 porți asigura intrarea în fortificație, de la est la vest.

Foto deschidere: Cetatea în miniatură/Foto: Florin Duțulescu

Nicu Neag

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alba-Iulia-Trip-Advisor-Certificat-de-excelenta-2018

Documentar

e-Accesibilitate

Suntem alături de persoanele cu deficienţe. În acest sens, oferim serviciul de e-Accesibilitate SensusAccess tuturor celor interesaţi, în mod gratuit.

Pentru a vizita pagina dedicată şi a folosi SensusAccess, Vă rugăm daţi click aici.

Alba-Iulia-Europe-Direct

Viziteaza Alba Iulia envelopephonemap-marker linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram