În Italia se spune că „toate drumurile duc la Roma”. În România expresia echivalentă spune că „orice român trebuie să ajungă măcar o dată în viață la Alba Iulia”. Momentul cu cea mai mare încărcătură istorică şi simbolică este, fără îndoială, 1 decembrie, ziua în care se împlinesc 100 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România, act hotărât la Alba Iulia.

Mai jos, vă prezentăm, 100 de motive care să vă îndemne să fiţi prezenţi la Alba Iulia, în cele trei zile de a sărbătoare a Centenarului Unirii. Unele dintre argumente se constituie şi în recomndări de valorificare a timpului în Oraşul Unirii:

Alba Iulia este orașul care i-a dăruit Romaniei identitatea! Aici s-a semnat  în 1918 documentul prin care Transilvania s-a unit cu România, motiv pentru care este privit, de un secol, drept capitala simbolică a României;

Ca să pășiți pe urmele celor peste 100.000 de români veniţi la Marea Adunare Naţională ținută  la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918. Mulţimile au intrat în oraș atât pe la Poarta I a Cetăţii bastionare, cât și prin partea de vest a fortificaţiei, pentru a ajunge pe aşa numitul „Câmp al lui Horea“, actualul Platou al Romanilor, din faţa Catedralei Încoronării;

Ca să intrați în Sala Unirii, clădirea simbol și locul de pelerinaj a tuturor românilor. Va fi redeschisă oficial chiar la  1 decembrie, după un amplu proces de restaurare. Data ar urma să coincidă cu lansarea celui mai important produs cultural-turistic naţional din România, care va fi Sala Unirii;

Pentru a afla povestea lui Samoilă  Mârza, care şi-a câştigat pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii“. Imaginea evenimentelor din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia este desfășurată în trei instantanee reprezentând masele venite la Marea Adunare Naţională şi în alte două, reprezentând tribunele oficiale. Puteți afla povestea fotografului din gura muzeografului Rareș Diodiu, reenactorul care-i duce faima mai departe. Puteți vedea aparatul fotografic cu burduf, cu care a realizat fotografiile de importanță istorică.

Cum spațiul central al Sălii este dedicat momentului 1918, puteți citi textul documentului de căpătâi al Unirii, gravat pe peretele interior: Rezoluția Unirii citită în plenul Adunării de către Vasile Goldiș, în 1 Decembrie 1918;

Veți putea citi textul în limba latină de pe portalul monumental al Sălii, formulat de istoricul Ioan Lupaș, care în traducere, spune: „În anul Domnului 1918, la 1 Decembrie, în acest loc a fost proclamată pe vecie și în mod irevocabil, prin dorința solemnă și unanimă a poporului, unirea Transilvaniei cu întreaga Daco-Românie. Amintirea acestui eveniment să fie eternă.“ Un text care marchează pe vecie rolul istoric pe care l-a avut Sala Unirii în 1918.

Veți putea cunoaște numele bărbaților cu funcții politice, militare, ecleziastice  și culturale care au contribuit la realizarea actului istoric pe care-l sărbătorim, prin galeria de busturi ale fruntaşilor de la 1918.

Excelenta organizare a Gărzii Naţionale a reprezentat unul dintre argumentele pentru care Alba Iulia a fost aleasă în noiembrie 1918 ca loc de desfăşurare a Marii Adunări Naţionale, ce avea să hotărască Unirea Transilvaniei cu România. Veți putea asista la reprezentațiile Gărzii Naționale de la Alba Iulia, oferite de trupa reconstituită printr-un proiect al Muzeului Național al Unirii, aflată sub comanda lui Florian Medrea, interpretat de istoricul Tudor Roșu;

Vă veți putea „întâlni“ cu zece personalități ale Unirii, chiar personalitățile cheie implicate în actul Unirii Transilvaniei cu România, de la care aveți ocazia să aflați cum s-au derulat secvențe importante ale evenimentelor petrecute aici în 1918. Vorbim de: Vasile Goldiș, Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băsești, Alexandru Vaida Voevod, Iosif Jumanca, Aurel Lazăr, Elena Pop și Samoilă Mârza. Sunt personaje reconstituite tot print-un  proiect al Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia;

Foto: Ionuţ Văidean

Dar veți putea vizita și Catedrala Încoronării, veritabil simbol al desăvârșirii Unirii. Edificiul în stil brâncovenesc, ridicat după Unirea Transilvaniei cu România, oferă o minunată perspectiva asupra Platoului Romanilor, locul pe care s-au strâns la 1 Decembrie 1918, cei peste 100.000 de români participanți la marele eveniment istoric;

Veți pătrunde în Catedrala Încoronării, în primul și cel mai important lăcăș de cult ridicat în Transilvania după Marea Unire, între 1921-1922.

Veți descoperi un monument, care prin stilul arhitecturii sale, răspundea ideologiei politico-naționale a vremii, ca parte a curentului inițiat de întemeietorul Școlii naționale românești de arhitectură, Ion Mincu;

Dar în același timp veți descoperi analogiile  acesteia cu vechea biserica a Curții Domnești din Târgoviște;

Veți putea admira și surprinde fotografic decorul pictural care înfăţişează teme clasice ale iconografiei bizantine, ce poartă semnătura lui Costin Petrescu, același care a realizat și pictura de la Ateneul Român;

La intrarea în pronaosul Catedralei veți vedea portretele votive ale domnitorului Mihai Viteazul și a doamnei Stanca, ctitori ai Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului în anul 1597;

Fiind chiar Catedrala ridicată pentru Încoronarea Regilor României Mari, veți putea admira și portretele Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, pictate  de o parte și de altă  a intrării în naos;

Veți vedea chiar și busturile suveranilor amplasate în stînga și în dreapta turnului clopotniță, integrat complexului arhitectonic al catedralei.

Veți putea apoi trece prin arcul trasat peste timp, în  1922, pentru a lega definitiv Unirea efemeră a lui Mihai Viteazul, de la 1600,  cu Unirea din 1918, sub Ferdinand regele tuturor românilor.

Sursa: www.albaiuliaqr.ro

Puteți păși prin locurile prin care au trecut în ziua Încoronării:  Regina Elisabeta a  Greciei și   altețele regale, Principesa Beatrice de Bourbon, viitorul Rege George al VI-lea al Angliei (n.a. tatăl actualei Regine Elisabeta a II-a), fiicele regelui Ferdinand și ale Reginei Maria a Iugoslaviei, ducele de Genova și infantele de Bourbon.

În același loc au asistat ca martori la Încoronare miniștrii plenipotentiari ai SUA și Japoniei, respectiv nunțiul apostolic, din partea Vaticanului, dar și figuri militare de talie europeană precum generalul Henry Berthelot, fără a-i  ignora pe cei 15.000 de militari și peste 30.000 de civili prezenți.

Veţi participa la Festival de România, trei zile de evenimente dedicate Centenarului Unirii. Mai jos, vă prezentăm câteva repere:

Veţi participa la ceremonii militare de depunere de coroane la statuile lui Ion I.C. Bratianu, Iuliu Maniu, Mihai Viteazul,  Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria;

Veţi participa la momente solemne, cum este arborarea Drapelului Național al României Piața Tricolorului / Esplanada Catedralei Încoronării;

Dezvelirea busturilor: Gheorghe Flondor - Sala Unirii; Thomas Woodrow Wilson şi Emmanuel de Martonne-Esplanada Monumentului Unirii;

Te Deum-ul-slujba specială care are loc în fiecare an, de Ziua Naţională, la Catedrala Ortodoxă a Încoronării;

Citirea „Rezoluțiunii Adunării Naționale de la Alba Iulia“/ Sala Unirii

Tradiţia primirii soliilor din cetăţile de scaun: Ţara Românească, Moldova–Bucovina şi Transilvania/ Sala Uniri;

Marea Adunare Națională: parada portului popular și reconstituire istorică;

Veţi vedea la faţa locului Monumentul Unirii. „Este un semn al Unirii, adică cele patru puncte cardinale ale României, a românilor care s-au unit din cele patru părţi ale ţinuturilor româneşti, sub o cupolă formată din patru cruci pentru că suntem un popor creştin”, este explicaţia artistului Mihai Buculei, autorul lucrării, în legătură cu ceea ce reprezintă monumentul. Podul Marii Uniri va fi cel mai spectaculos element din reamenajarea urbană a zonei Parcului Unirii. Va avea o lungime de 150 metri şi o lăţime de 6 metri şi va face legătura între Parcul Unirii şi Catedrala Încoronării.  Monumentul va avea la sfârşit aproximativ 22 de metri, cam cât un bloc de 7-8 etaje, şi o masă de 1.530 de tone.

Ceremonia militară – defilarea trupelor și tehnicii militare/Bulevardul 1 Decembrie 1918;

Foto: Ionuţ Văidean

Veţi participa la concertele din Piaţa Cetăţii, reunite sub genericul „Cânt și suflet românesc”, precum şi la un spectacol de artificii;

Calendarul manifestărilor include şi evenimente pentru copii;

Consultaţi programul integral al sărbătorii Zilei Naţionale a României la Alba Iulia.

Dacă  tot veţi vizita Alba Iulia în această perioadă, trebuie să ştiţi că există şi alte locuri în Oraşul Unirii care amintesc de momentul 1918:

Casa Velican—aici s-au întâlnit reprezentanții românilor ardeleni, atât înainte de 1 decembrie 1918, cât și în zilele ce au urmat. În 2 decembrie, spre exemplu, aici s-a înființat, Consiliul Dirigent, guvernul provizoriu al Transilvaniei. Povestea locului poate fi aflată cu ajutorul plăcuței cu cod QR, întrucât edificiul este în stare de conservare;

Fostul Hotel Hungaria-aici s-au negociat și stabilit la 30 noiembrie 1918 articolele Rezoluției Unirii, documentul fundamental al Unirii Transilvaniei cu România, votat a doua zi, 1 decembrie 1918, în actuala Sală a Unirii. Povestea locului poate fi aflată cu ajutorul plăcuței cu cod QR, întrucât edificiul nu mai există în zilele noastre;

Adalbert Cserni/Hotel Hungaria

Biserica „Sfânta Treime“ din Maieri I- aici s-a ținut slujba oficială în dimineața zilei de 1 decembrie 1918;

Biserica „Sfânta Treime” din Maieri II –și aici s-a ținut slujba oficială în dimineața zilei de 1 decembrie 1918;

Cimitirul Maieri-în care își dorm somnul de veci personalități implicate în Unirea Transilvaniei cu România: Florian Medrea-comandantul Gărzii Naționale de la Alba Iulia, gardă ce a păzit orașul pe timpul Adunării Naționale de la 1 decembrie 1918, Dominic Medrea- organizatorul  serviciului sanitar pe durata evenimentului; Samoilă Mârza- supranumit „fotograful Unirii”, de la care ne-au rămas imaginile Unirii; Ion Arion- considerat primul „martir al Unirii”;

Gara orașului- a  fost martora venirii participanţilor la Marea Adunare Naţională de la 1 decembrie 1918;

Merită să vizitaţi  şi expoziţia 100 de chipuri ale Unirii din 1918, la Muzeul Principia.  Sunt portrete pentru tot atâtea personalități implicate în organizarea Marii Adunări Naționale din 1 decembrie 1918, dar și în derularea altor evenimente care au pregătit Unirea Transilvaniei cu România, care au militat activ pentru recunoaşterea Unirii în plan internaţional;

Toţi cei cărora le veţi povesti la întoarcere ca aţi fost la Alba Iulia vă vor întreba fara ezitare: ”Aţi vizitat cetatea?“ . Nu este o cetate oarecare, este cea mai mare cetate din România. Este locul în care veţi călători de-alungul a două milenii, printre vestigiile celor trei fortificații suprapuse: Castrul roman, Cetatea medievală și Cetatea Alba Carolina;

Sursa: www.albaiuliaqr.ro

Alba Iulia vă va spune povestea vechimii sale europene, începând cu civilizația romană care a avut aici un loc important. Adică povestea anticului Apulum, cel mai mare oraș roman din provincia Dacia, totodată, centrul politic, economic, cultural și militar, a cărui castru figurează în prezent pe ruta împăraților romani.

Veți descoperi vestigiile ce înfățișează doar o mică parte din aspectul de altădată a castrului și cam o treime din elevația de acum 1800 de ani, ca și cea mai vizibilă urmă a castrului de formă patrulateră care este poarta de pe latura de sud. Obiectivul, de maximă importanță pentru istoria antică a spațiului românesc,  este pus în valoare de Traseul celor Trei Fortificații, amenajat în zona sudică și sud-estică a Cetății Alba Carolina;

Pe artera principală a Cetății, azi strada Mihai Viteazul, s-a valorificat un segment din Via principalis, drumul care lega porțile principale ale castrului de formă patrulateră, de sud și de nord. Vizitatorii vor vedea lespezi ale drumului păstrate in situ (n.a. la fața locului),  un canal de cărămidă poziționat sub  axul longitudinal al drumului, cu scop de drenaj, și segmente din rigolele laterale folosite pentru scurgerea apelor pluviale;

Și, dacă tot ajungeți la Alba Iulia, trebuie să vizitați un alt obiectiv de referință a orașului, Catedrala Romano-Catolică Sf. Mihail.  Edificiul, considerat cel mai valoros monument de arhitectură romanică din Transilvania, este înscris în Ruta dedicată patrimoniului architectural romanic european, „Transromanica“;

Veţi descoperi un edificiu care înglobează toate stilurile arhitectonice utilizate între secolele X-XVIII: romanic, gotic, renascentist şi baroc, ca și amprenta unor renumiţi arhitecți și artişti din Europa Centrală și de Vest;

Veţi avea ocazia să vizitați o catedrală  ridicată integral din blocuri de piatră, provenind din zidurile castrului în care a fost cantonată Legiunea a XIII-Gemina la Apulum;

Veţi avea șansa să intrați în catedrala arhiepiscopală care și-a păstrat pentru posteritate forma și atmosfera medievală, originală;

Aveți ocazia să vizitați cea mai veche catedrală din Transilvania care continuă să funcționeze, aceasta fiind și cea mai veche clădire din Alba Iulia şi din judeţul Alba, ridicată la începutul secolului al XIII-lea;

Sursa: www.albaiuliaqr.ro

Veţi putea admira şi fotografia această catedrală, cea mai lungă din România, având 93 metri în ax, ea fiind și cea mai înalta clădire din Alba Iulia și din județul Alba, prin turnul care măsoară 56,7 de metri;

Veți admira Capela Lázó de pe latura de nord a edificiului, cel mai important monument al Renaşterii timpurii din Transilvania;

Vă veți imagina cum arăta edificiul în 1599, în contextual evenimentelor în care Mihai Viteazul intra în Cetatea Bălgradului.

Veţi reconstitui istoria Transilvaniei, prin adevăratul panteon pe care îl adăpostește. Căci aici îşi dorm somnul de veci voievodul Iancu de Hunedoara, Regina Izabella, Ioan Sigismund, primul principe al Transilvaniei, principii Ștefan Bocskai, Gabriel Bethlen, Gheorghe I Rákoczi, și arhitecți ai Cetăţii Alba Carolina, precum Giovanni Morando Visconti.

Veți putea asculta sunetele pe care le răspândește orga cu 2.209 tuburi, instalată în 1877 pe locul mai vechilor orgi, care au funcționat temporar în catedrală, la începutul secolului al XVII-lea, și permanent, din secolul al XVIII-lea;

Dar Alba Iulia a fost  timp de circa o sută cincizeci de ani, între 1542-1699, capitală politică,  cu epicentrul în  Palatul princiar, aflat în zilele noastre în conservare.  Corpul principal al Palatului va intra în acest an într-un amplu proces de restaurare. Aici va fi înființat primul muzeu dedicat Principatului Transilvaniei. Povestea locului poate fi aflată cu ajutorul plăcuței cu cod QR, întrucât edificiul este în stare de conservare;

Amplasarea în fața fostului Palat al Principilor a statuii care-l surprinde pe Mihai Viteazul în ipostaza intrării sale triumfale în Alba Iulia, în 1 noiembrie 1599,  nu a fost întâmplătoare. Căci edificiul este locul în care voievodul a locuit și activat în scurta perioadă, de zece luni, în care a condus de la Alba Iulia destinele politice și militare ale principatului Transilvaniei;

Să nu se uite Biserica memorială Mihai Viteazul, ridicată pe locul aproximativ al vechii ctitorii a lui Mihai Viteazul, în 1597. Funcționarea biserici mitropolitane ortodoxe în cetatea medievală de la Alba Iulia a fost de scurtă durată, căci complexul a fost demolat după 1715, odată cu începerea lucrărilor pentru Cetatea bastionară;

În Alba Iulia puteți descoperi Cetatea Alba Carolina, cea mai mare cetate din România, perfect conservată de peste 300 de ani. Simbol al puterii politice, economice și militare a Habsburgilor, Cetatea a primit numele împăratului Carol al VI-lea, a cărui statuie ecvestră domină Poarta a III-a, cea mai importantă și impozantă dintre cele șapte porți ale fortificației.

Traseul celor Trei Fortificații amenajat în zona sudică și sud-estică a Cetății bastionare Alba Carolina, are conformația unui muzeu în aer liber. Vizitatorii au ocazia să se întoarcă în timp, să călătorească de-alungul a două milenii, printre vestigiile celor trei fortificații suprapuse: Castrul roman, Cetatea medievală și Cetatea Alba Carolina;

Dacă tot ajungeți aici, merită să vizitați și expoziția dedicată restaurării sculpturilor care decorează porțile cetății bastionare. Exponatele sunt prezentate în caponiera care străbate zidul dintre bastioanele Eugeniu de Savoia și Sfântul Ştefan, devenită galerie;

Puteți apoi vizita butaforia ce sugerează locul de execuție care era amplasat în afara orașului, cu eșafodul care trimite la execuția conducătorilor Răscoalei din 1784  Horea, Cloșca și Crișan. Trecând prin caponieră și peste pod veți ajunge pe Ravelinul Sfântul Francisc de Paola, locul pe care a fost amplasat acest obiectiv turistic;

Există chiar un Traseu al Eroilor Neamului Românesc cu trimitere la epilogul Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan. Pe acest traseu descoperiți locurile în care au fost închiși conducătorii  Răscoalei și puteți vizita și temnița folosită în trecut de autoritățile austriece pentru cei care încălcau legea;

Dar trebuie să vizitați și Obeliscul „Horea, Cloșca și Crișan“, cel mai important monument de for public, ridicat în ultimii 100 de ani în România;

Acest obiectiv din piatră, înalt de 20 de metri și vizibil de la zeci de kilometri este amplasat în fața Porţii a III-a a Cetății. Din preajma lui se poate admira imaginea panoramică a Orașului de Jos;

De reținut că monumentul este inedit și prin compoziția de mari dimensiuni, redată în altorelieful adosat laturii estice. Aceasta reprezintă o Victorie  înaripată ce îmbină graţia feminină cu forţa ideii revoluționare, ţinând în mâna dreaptă o cunună de lauri destinată celor trei conducători ai Răscoalei de la 1784. Prin analogie cu Victoria din Samotrache, se mai numește „Victoria de la Alba Iulia“;

Unul dintre aspectele care fac unică Cetatea Alba Carolina este succesiunea celor șase porți situate pe axa est-vest, pe flancul sudic al fortificației. Merită să urmați Traseul Porților Cetății, care vă poartă de la Poarta I, aflată în Răsărit, până la Poarta a VI-a, aflată la Apus. Adică  traseul care vă poartă prin dreptul Sălii Unirii, a Muzeului Național al Unirii, a Palatului Principilor Transilvaniei și prin dreptul celor două catedrale, Catedrala Romano-Catolică și Catedrala Încoronării. Un bun prilej pentru a descifra stilul arhitectural și decorul sculptural;

Intrând prin Poarta I a Cetății, asemănătoare unui arc de triumf vi se oferă o  adevărată „oră“ deschisă de istorie despre antichitatea romană și mitologia sa. O istorie revendicată de împărații Sfântului Imperiu Romano-Germanic;

Cel mai important monument baroc din Transilvania, Poarta a III-a, are aceeași formă de arc de triumf. Este numită și Poarta lui Carol, după statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea, aflată deasupra ei;

Sursa: www.albaiuliaqr.ro

Dacă doriți să cunoașteți imaginea simbolică a Furiei/Mâniei, o descoperiți pe bolţarul median al arcului Porţii a IV-a a Cetății;

Știați că Bastioanele Cetății, șapte la număr, dau Cetății Alba Carolina forma de stea cu șapte colțuri? Numărătoarea lor începe de la Poarta a III-a, spre sud, în sensul mersului acelor de ceasornic. Bastionul Sfântul Capistrano, spre exemplu, de pe latura de Răsărit a fortificației, a fost botezat de austrieci după Giovanni da Capistrano, un călugăr franciscan italian, canonizat în 1690.  Spațiul interior al acestui bastion, amenajat și folosit, în funcție de nevoile vremurilor, a fost depozit de pulbere în vremea austriecilor, moară în timpul asediului cetății din 1849, cramă după 1968 și restaurant, în zilele noastre;

În Piața Cetății veți descoperi Monumentul Custozza inaugurat în 1906, care amintește de conflictul militar dintre Italia și Austria pentru cucerirea Veneției și în acest context, de participarea unui regiment din Alba Iulia la celebra bătălie de la Custozza, din 1866. Un monument ce dovedește interferențele istorice existente între Alba Iulia și celebrul oraș italian Veneția;

În aceeași piață aflați povestea monumentului Lossenau, a cărui piatră de temelie a fost pusă în prezența împăratului Franz Iosif, la 23 iulie 1852. Din punct de vedere arhitectural și stilistic, este considerat o replică de dimensiuni mai reduse a Monumentului Victoriei din Timișoara;

În Piața Cetății vă puteți opri şi pentru a face fotografii sau pentru a discuta cu prietenii. Este locul din inima fortificației în care muzica se aude cel mai bine, căci este locul în care își dau întâlnire anual zeci de mii de oameni de toate vârstele, pentru a se bucura de concertele artiștilor din țară și străinătate;

Și tot la Alba Iulia veți descoperi cea mai mare scenă desfășurată într-un decor natural, cuprins între zidurile celei mai mari cetăți din România. În acest spațiu sunt invitate anual orchestre simfonice, se proiectează filme, se organizează expoziții, dar și tradiționale festivaluri de folk, jazz și rock.

De Traseele șanțurilor Cetății, puteți profita și plimbându-vă. Un tur al șanțurilor înseamnă 2,7 kilometri. Veți observa că cele patru laturi, de est, nord, vest și sud sunt aproape egale între ele ca lungime și că oferă neașteptate surprize pe întreg parcursul;

Pe lista obiectivelor ce merită vizitate, când ajungeți în Cetatea Alba Carolina, trebuie să treceţi şi muzeele din incinta fortificaţiei:

Muzeul  Național al Unirii din Alba Iulia, care a împlinit recent 130 de ani.  Este locul în care vă puteți întoarce în preistorie, puteți zăbovi în vremea dacilor și romanilor, trece prin Evul Mediu, „participa“ la Răscoala lui Horea, dar și la Războaiele Mondiale.  Clădirea în care funcționează instituția de cultură a fost ridicată între 1851-1853 și este cel mai mare edificiu în stil romantic din oraș;

Vă puteți imagina cum arăta edificiul în vremurile în care era „Babilonul“ Cetății. La mijlocul anilor 1800 îi găzduia pe ofiţerii armatei habsburgice din Cetate. Locatarii erau recrutați din toate colțurile Imperiului Habsburgic, motiv pentru care se spune că în acest pavilion al ofiţerilor se vorbeau toate limbile pământului. Așa că, localnicii au numit clădirea, pe bună dreptate, „Babilon“;

Foto: Ania Ciolacu

În muzeu veți afla povestea celei mai complicate operații pe creier făcută în zona de astăzi a  Ardealului, în urmă cu aproape cu 4.500 de ani. Operația este cunoscută sub numele de trepanație, adică deschiderea cutiei craniene. Craniul cu trepanație din Epoca bronzului poate fi văzut în expoziția de bază a Muzeului;

Veți putea admira vasele pictate, o adevărată minune a tehnicii și artei ceramicii neolitice;

Veți vedea vasul celtic cu toarte antropomorfe descoperit la Blandiana (județul Alba), vechi de peste 2.300 de ani. Torțile  sale prezintă câte un personaj masculin, respectiv unul feminin. Piesa, unicat în România, este, în același timp, o raritate în arealul artei celtice din Europa central-estică;

Veți afla povestea căluțului de bronz de acum 3.000 de ani, descoperit lângă Alba Iulia, în situl preistoric de la Teleac. Piesa reprezintă un un cal puternic stilizat și  a avut, cel mai probabil,  rolul de pandantiv. Asta, întrucât greabănul calului este străbătut de o perforaţie,  care indică  faptul că piesa era atârnată. Este posibil să fi fost parte componentă a harnaşamentului unui călăreţ. Din punct de vedere istoric, statueta este o dovadă a legăturilor spaţiului carpato-balcanic cu zona de stepă răsăriteană. Piesa are şi valenţe artistice remarcabile. Tehnica redării stilzate a siluetei calului trimite la arta bronzurilor traco- cimeriene, considerată o culme a prelucrării bronzului la începutul mileniului întâi î. Hr.

Veți avea în fața ochilor o „mostră“ din măiestria artizanilor daci în tezaurul descoperit la Lupu, datat secolul I î.Hr. Se consideră că tezaurul ar fi aparținut unui nobil dac, obligat să-l ascundă în pământ, poate, chiar la invadarea Daciei de către legiunile romane;

Vă puteți întoarce în urmă cu 1800 de ani, în anticul Apulum (denumirea latină a orașlui Alba Iulia ), prin intermediul machetei complexului de terme romane care a funcționat aici. Veche, de peste un secol, macheta a fost premiată la o expoziție internaţională;

Veți putea admira trei splendide statuete romane de marmură descoperite în ultimele trei decenii și dedicate zeilor Liber Pater și Nemesis, respectiv eroului Hercule;

Veți putea descifra o reprezentare care-i înfățișează pe Romulus şi Remus alăptaţi de lupoaică. Basorelieful este o dovadă a legăturii anticului Apulum cu simbolurile Romei și, în același timp, o mărturie peste milenii a statutului special pe care l-a avut anticul Apulum în Imperiul Roman;

Veți vedea fluierul, haina și șerparul eroului național Avram Iancu;

Primul, și deocamdată, singurul muzeu de artă sacră din România se află în Cetatea Alba Carolina. Locul, denumit generic Museikon, este  amenajat în clădirea primului spital militar din România şi este în ton cu tehnologiile veacului în care trăim.

Aici veţi descoperi două capodopere ale artei postbizantine: „Maica Domnului cu Pruncul flancată de prooroci" și „Sfântul Nicolae cu scene din viață". Sunt cele mai vechi icoane datate din Transilvania, respectiv din 1539. Ocupă locul al doilea în topul celor mai vechi icoane din România și sunt singurele supraviețuitoare ale unui atelier al Curții Voievodale din Moldova.  De altfel, icoana transilvăneană este ilustrată în Museikon în multiplele ei dimensiuni, cu rădăcini, ramificații, evoluție, semnificații, școli și curente.

Muzeul adăposteşte rarităţi bibliofile, precum singurele file existente pe teritoriul României din cea mai veche carte în limba română păstrată, „Evangheliarul“ tipărit la Sibiu. Colecția de carte adună 3600 de volume, dintre care două treimi sunt acoperite de cartea românească veche, adică tipărituri de până la 1830;

Este locul în care vechile texte liturgice pot fi descifrate cu ajutorul tehnologiei. Spre exemplu, rugăciunea Tatăl nostru scrisă în chirilică, poate fi citită pe un ecran tactil cu uşurinţă după ce textul a fost scanat dintr-o veche Biblie;

În muzeu există şi ateliere de scriere și pictură, în care tehnicile de lucru sunt asemănătoare celor din vechime;

Importanţa majoră a clădirii, atât pentru Alba Iulia, cât și pentru Transilvania Edificiul este unul medieval, ridicat pe structuri romane și care a suferit modificări majore în vremea habsburgilor. Pentru ca vizitatorii să înțeleagă importanța locului, elementele arhitecturale descoperite au fost puse în evidență. Într-una dintre încăperi, spre exemplu, își dau mâna toate cele trei epoci istorice amintite: blocurile de piatră romane sunt înglobate în zidul medieval, totul fiind acoperit de o boltă austriacă;

Este un spaţiu în care credința și cunoașterea se întrepătrund. Spre exemplu, pe un ecran îţi apare imaginea unei icoane. Printr-o simplă atingere, poţi afla cine a pictat-o, la ce atelier, altfel spus să-i afli istoricul la faţa locului;

Museikon are un patrimoniu de invidiat:  peste 5.600 de comori, dintre care peste 2000 de icoane și peste 3000 de cărți.

Vă provocăm să vizitaţi şi Muzeul roman Principia. Ansamblul valorifică insitu (n.a. la fața locului) o parte din clădirea în care a funcționat comandamentul castrului, „Principia“. Palatul adăpostea birourile ofițerilor și finanțele Legiunii a XIII-a Gemina, care a staționat la Apulum (denumirea latină  a orașului Alba Iulia, provenit din numele dacic al așezării Apoulon);

Foto: Ania Ciolacu

Este locul în care puteți afla istoria castrului roman de la Apulum. Puteți vedea cum arăta Camera  de Tezaur, care adăpostea banii Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum.  În urmă cu aproape 2 milenii, încăperea era păzită de soldați și doar două persoane aveau acces în interiorul ei;

Veţi vedea și o instalație de încălzire prin pardoseală-hypocaust. Sistemul a fost străpuns, în timp, de o fântână medievală. Este o mărturie a intervențiilor survenite în cei 2.000 de ani de evoluție istorică a orașului Alba Iulia;

Tot aici aflaţi cum era viața soldatului roman.  Mai mult, puteți îmbrăca echipamentul său complex, ce a fost reconstituit;

Cetatea Alba Carolina este locul care păstrează clădiri, integral sau părți ale acestora, ridicate, pe rând, de romani, maghiari, austrieci și români. Fortificaţia adăpostește cea mai mare aglomerație pe metru pătrat de monumente emblematice pentru epoci, stiluri și cultri diferite, din România

Vedeți la fața locului cum arată cea mai mare cetate din România după ample lucrări de restaurare de peste 50 milioane de euro, sumă pe care orașul a atras-o de la Uniunea Europeană.

Poveşti în QR COD

Tot în Cetate, vă provocăm să descoperiţi povestea unor monumente, edificii cu acces special, cu ajutorul plăcuţelor turistice cu cod QR: fostul Colegiu Academic Bethlen, Biblioteca Batthyaneum, Institutul Teologic Romano-Catolic, Palatul Arhiepiscopal Romano-Catolic, fostul Comisariat de Război, fosta Cazarmă a  Pionerilor etc

Merită să testaţi şi soluțiile de #SmartTourism funcţionale în #AlbaIulia:

#VisitAlbaIulia-este prima aplicație de mobil dedicată promovării orașului Alba Iulia, ca destinație turistică;

#e-AlbaIulia-aduce orașul cu cea mai mare cetate din România, Cetatea Alba Carolina,direct pe smartphone;

#Questo-aplicația mobilă vă ajută să explorați spațiul urban;

#PlăcuțeleCucodQR-sistem de ghidaj turistic în timp real, la îndemâna oricărui turist român și străin.

Alba Iulia este un oraș URBACT cu exemplu de bună practică. Municipiul a şi fost premiat pentru city branding. Astfel, s-a recunoscut atât incontestabilul potențial turistic al orașului, cât și modul profesionist în care s-a construit, în jurul vechii cetăți, o nouă identitate, curajoasă, modernă, proaspătă și atractivă pentru turiști.

Alba Iulia este un oraș al emoțiilor, un spațiu care nu lasă indiferent vizitatorul, român sau strain, ci îl transpune într-o poveste. Este locul în care vizitatorii pot trăi experiențe turistice și culturale de neuitat.

Vrem să ne asigurăm că veți avea parte de experiențe memorabile și când vine vorba despre piaţa locală de ospitalitate. Ca atare, vă invităm să vizitaţi şi rubrica de Experienţe a blogului. Nu este vreun top anume, ci doar aflaţi poveștile dedicate ospitalității.

Consultaţi şi site-ul https://ziuaromaniei.ro, unde găsiţi programul actualizat al manifestărilor dedicate Zilei Naţionale a României la Alba Iulia, dar şi răspunsuri la întrebări precum: De unde pot lua un autobuz? De unde pot cumpăra mâncare?  Ce fac dacă am uitat unde am parcat maşina?

Sinteză realizată de Nicu Neag