Calea Moților, 5A,
Alba Iulia
Locul, denumit generic MUSEIKON, este amenajat în clădirea primului spital militar din România şi este în ton cu tehnologiile veacului în care trăim. Muzeul este, în acelaşi timp, şi cea mai recentă intrare pe lista atracţiilor turistice din Cetatea Alba Iulia.
Museikon/Foto> Visual Artifacts
În apropierea Catedralei Încoronării, pe strada Unirii, nr.3, o ulicioară vă duce la o clădire albă, luminoasă și primitoare. Aici funcţionează primul, și deocamdată, singurul muzeu de artă sacră din România.
Vă prezentăm, mai jos, un #top10 exponate care să vă îndemne să treceți Museikon-ul pe lista obiectivelor ce merită vizitate, când ajungeți în Cetatea Alba Iulia, cea mai mare cetate din România:
Singurele file existente pe teritoriul României din cea mai veche carte tipărită în limba română păstrată , „Tetraevanghelul“ tipărit la Sibiu între 1551-1553. Cartea se mai păstrează într-un singur exemplar, de asemenea fragmentar, la Sankt Petersburg;
MUSEIKON File cea mai veche carte tipărită în limba română
Două capodopere ale artei postbizantine: „Maica Domnului cu Pruncul flancată de prooroci” și „Sfântul Nicolae cu scene din viață”. Sunt cele mai vechi icoane datate din Transilvania, respectiv din 1539. Ocupă locul al doilea în topul celor mai vechi icoane datate din România;
Museikon-icoane ferecate cu aur/Foto: Vakarcs Loránd
Singurele piese supraviețuitoare ale iconostasului de la Veza: ușile împărătești, icoana împărătească a Sf. Nicolae și icoana de hram, a Prezentării la templu a Fecioarei Maria. A fost pictat între 1788-1790 de Simon Oprovici din Craiova și sculptat de meșterul Ion din Țara Românească;
Museikon-piese iconostasul de la Veza
Iconostasul de la Tiur, considerat cel mai spectaculos iconostas păstrat în județul Alba, realizat în jurul anului 1810 de un meșter format la școala lui Simion Silaghi din Abrud, probabil Nicolae Hisem;
Museikon-Iconostasul de la Tiur
Evanghelia greco-română, București, 1693, prima carte tipărită de Antim Ivireanul, exemplarul dăruit de Constantin Brâncoveanu unchiului său Mihail Cantacuzino, ferecat în argint-aurit în primele decenii ale secolului XVIII;
Museikon-Evanghelia greco-română, București, 1693
Cea mai târzie icoană semnată și datată de Popa Sandu de la Iernuțeni, reprezentând-o pe Maica Domnului a Milelor, pictată pe sticlă la solicitarea unei văduve din Reghin pentru biserica iobagilor români din Petelea;
Museikon-icoană reprezentând-o pe Maica Domnului a Milelor
Icoana pe sticlă a Sf. Nicolae din biserica satului Josani, jud. Harghita, pictată în 1796. Aparţine grupului de icoane împărătești de la care a pornit confuzia între creația lui Sandu din Iernuțeni și cea a primului iconar de la Nicula;
MUSEIKON Icoana pe sticlă a Sf. Nicolae 1796
Singurele supraviețuitoare ale bisericii de lemn din Vingard, distrusă de un incendiu în anul 2010: crucea iconostasului cu icoanele molenii, realizate de Savu și Simion Poienaru în 1822;
Museikon-icoanele molenii Vingard
Singura icoană pictată pe sticlă ce poartă mențiunea unui atelier din Lancrăm, o Plângere a lui Iisus, realizată în 1823 de Ioan Costea;
Museikon-Icoana Plângerea lui Iisus
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Țelna, una dintre cele mai vechi icoane pictate în Transilvania, enigmatică pentru faptul că nu a putut fi datată până acum cu certitudine, fiind propuse, cu argumente la fel de credibile, secolele XV, XVI și XVII;
Museikon-una dintre cele mai vechi icoane pictate în Transilvania
De altfel, icoana transilvăneană este ilustrată în Museikon în multiplele ei dimensiuni, cu rădăcini, ramificații, evoluție, semnificații, școli și curente. Aici veţi descoperi, spre exemplu, icoane realizate de iconarii aparținând „școlilor” de la: Răşinari, Feisa, Orăștie, Alba Iulia, Abrud, Făgăraș, Craiova – în ceea ce privește icoanele pictate pe lemn; respectiv Alba Iulia, Laz, Lancrăm, Mărginimea Sibiului, Făgăraș, Șcheii Brașovului, Iernuțeni și bineînțeles Nicula – în ceea ce privește icoanele pictate pe sticlă.
Spațiu al experiențelor
MUSEIKON este şi locul în care vechile texte liturgice pot fi descifrate cu ajutorul tehnologiei. Spre exemplu, rugăciunea Tatăl nostru scrisă în chirilică poate fi citită pe un ecran tactil cu uşurinţă după ce textul a fost scanat dintr-o veche Biblie.
Museikon-interior/Foto: Visual Artifacts
Este un spaţiu în care credința și cunoașterea se întrepătrund. Spre exemplu, pe un ecran îţi apare imaginea unei icoane. Printr-o simplă atingere, poţi afla cine a pictat-o, la ce atelier, altfel spus să-i afli istoricul la faţa locului.
Şi clădirea în care este amenajat MUSEIKON-ul are o poveste impresionantă.
Care este programul de vizitare şi cât costă biletul
Programul de vizitare ianuarie şi februarie: miercuri-duminică, în intervalul orar 10.00-17.00.
Programul de vizitare martie-decembrie : marți-duminică, în intervalul orar 10.00-19.00.
Intrarea: 10 lei pentru un adulţi, 2,5 lei pentru elevi, 5 lei studenți și seniori 65+. Plata se face numai în numerar (lei).
Dacă aţi optat pentru Muzeul Unirii şi Museikon, veţi plăti un bilet integrat, astfel: 15 lei ca adult, 3,5 lei ca elev, respectiv 7,5 lei ca student, pensionar, senior 65+.
Consultant ştiinţific: Ana Dumitran, muzeograf, curator colecţii Museikon
Foto deschidere articol: Evanghelia greco-română, București, 1693
Sursa fotografiilor: Museikon
Cum adica singurul muzeu de arta sacra din Romania?
- exista un mare muzeu de icoane pe sticla al Parintelui Zosim Oancea de la Sibiel
- iar patrimoniul Muzeului Mitropoliei Clujului cuprinde un număr mare de icoane pictate pe lemn şi sticlă, obiecte de cult, potire, manuscrise liturgice etc...
Deci nu mai puneti titluri bombastice si neadevarate, caci va compromiteti materialul.