Chiar dacă Alba Iulia nu putea fi arbitrul modei la începutul anilor 1900, locuitorii săi cu dare de mână încercau cel puțin să se țină aproape de evoluția vestimentației în vogă din marile orașe.

Fotografiile ne ajută să aruncăm o privire în viața oamenilor din Alba Iulia, la graniţa secolelor XIX-XX, să le cunoaștem, chiar dacă numai la suprafață, înclinațiile, vestimentația și mentalitățile.

O adevărată apropiere de oamenii unui oraş îi scoate pe aceştia din sumbra mulţime de capete fără fizionomie şi îi transformă în persoane cu nume, naţionalitate, expresie, vârstă, veşminte.

Moda feminină

Fotografiile realizate de Adalbert Cserni ne arată că tinerele doamne se străduiau cu ajutorul corsetelor să-și modeleze o siluetă de clepsidră, care să le scoată în evidență subțirimea taliei, dar și volumul generos al bustului și al formelor ascunse de fustele în culori pastelate, lungi până în pământ și ornate cu dantele.

Nu lipseau accesoriile modei: poșetele, umbrelele și evantaiele. Matroanele cărora vârsta le atribuise deja statutul de stăpâne ale caselor, își compensau silueta de altădată cu monumentalitatea staturii, reflectată și în forma și culorile vestimentației. Ele nu renunțau totuși la atributele cochetăriei: dantele, pălării, evantaie.

Arheologul și pasionatul fotograf Adalbert Cserni a ilustrat aspectele descrise aici cu imaginile doamnelor și domnișoarelor din propria familie.

Adalbert Cserni

Melonul sau jobenul, atribute ale masculinității

Mult mai simplă, moda masculină oferea culori sobre, negrul sau nuanțele de gri. Și atunci era universal costumul cu vestă, iar în împrejurări mai speciale, redingota. Mustața sau barba, pălăria obișnuită, melonul sau jobenul erau atribute nelipsite ale masculinității.

Profesorul Aved Jako împreună cu soţia, în curtea locuinţei/ilustrată circa 1900

O fotografie de grup, tot de pe la 1900, îi  înfățișează pe curatorii bisericii ortodoxe din cartierul Lipoveni. În centrul imaginii se află Nicolae Ivan, aflat în vizită în Alba Iulia unde fusese câțiva ani protopop. Avea să devină în 1921 primul episcop ortodox al Clujului.

Țăranii din imagine aveau pe chip demnitatea pe care le-o conferea averea. Și ei își subliniau condiția socială superioară printr-un costum hibrid alcătuit din cioareci albi și cizme, la care se adăuga, peste vestă, un surtuc de culoare închisă, îmbinând elemente de croi țărănesc și citadin.

#Curiozităţi despre #AlbaIulia

Articolul este prezentat în cadrul campaniei #Curiozităţi despre #AlbaIulia, derulată de blogul oficial de turism al Municipiului Alba Iulia, www.viziteazaalbaiulia.ro

De la întemeierea oraşului de către romani, în urmă cu aproape două mii de ani, şi până în zilele noastre, oraşul a trecut prin tot atâtea transformări, încât este aproape imposibil ca cineva să-i cunoască toate secretele.

Ca toate oraşele vechi, Alba Iulia păstrează, pe lângă clădirile-simbol şi mici secrete, lucruri mai puţin cunoscute. Urmele stau ascunse ici-acolo, zărite doar de ochiul cunoscătorilor. Altele merită amintite, deşi urma lor s-a pierdut definitiv, altele se cer cercetate în documente de arhivă.

#Curiozităţile ne pot ajuta să compunem, ca într-un puzzle, o altfel de poveste despre #AlbaIulia , una care ne va face să (re)descoperim oraşul cu alţi ochi.

Sursa informaţiilor şi a imaginilor: https://memoriaurbis.apulum.ro, proiect finanţat de Primăria Municipiului Alba Iulia

Articole pe aceeaşi temă:

  Campanie: #Curiozităţi despre #AlbaIulia

#Curiozităţi: Straja în Apulum

#Curiozităţi: Legenda întemeierii oraşului medieval

#Curiozităţi: „Muştele“ Principesei Apafi a Ardealului

#Curiozităţi: Spitalul militar sovietic din liceu

#Curiozităţi: Galambovendéglő-un restaurant pitoresc la 1900